Mandarine beneficii
Originar din China, arbustul mandarin a fost sacralizat de chinezi. Legenda spune că acolo, fiii cerului i-au acordat omagiul cuvenit, înainte ca el să ia drumul mătăsii şi să ajungă în Europa, pe coastele Mediteranei. Mandarinii din China au fost aduşi în Europa şi pe ambele continente americane în anii 1800. Ca proprietăţi, mandarina este comparabilă cu portocala, dar conţine mai puţine minerale. Fructul este energetic şi înlesneşte tranzitul intestinal.
Mandarinii sunt pomi fructiferi mici, uneori cu ţepi, cu ramuri zvelte şi frunze mereu verzi, în formă de lance. Frunzele nu sunt trifoliate, dar peţiolul are o dungă subţire. Coroana mandarinului este mai curând bogată, rotundă, simetrică decât deschisă, şi are nevoie numai rareori de tăieri pentru formarea sa armonioasă.
Florile albe apar în martie şi aprilie şi sunt foarte parfumate, atrăgând de obicei albinele. Fructul portocaliu al mandarinului este zemos, dulce şi uşor de decojit; dimensiunile sale sunt de 5,1 - 10,2 cm în diametru, iar, în interior, are secţiuni divizate.
Creşte şi se dezvoltă rapid, ajungând la o înălţime de maximum doi metri. Produce fructe numeroase şi emană un miros proaspăt, de citrice.
Mandarinii încep să fructifice la 3-4 ani după altoire. Citricele nu se mai coc după ce au fost culese, aşa că fructele trebuie lăsate în pom până când sunt complet coapte.
Există mai multe varietăţi:
Clementinele (cele mai cunoscute), Cleopatra (folosită ca portaltoi) de origine indiană, Dancy (cea mai vândută mandarină din Florida, SUA), Ponkan (varietate cu fruct mai mare, nu foarte acid), Changsha (poate varietatea cea mai rezistentă la frig dintre toate citricele), Satsuma de origine japoneză şi Tangerine de origine marocană.
Proprietăţile mandarinelor
Mandarinele, bogate în apă, minerale, zaharuri simple şi vitamine, au un semnificativ aport de energie, sunt calorice într-o măsură mare (deci, nu exageraţi cu consumul acestora dacă ţineţi la siluetă!): conţin 72 kcal la fiecare 100 de grame. În coajă, este prezentă o cantitate substanţială de limonen, un principiu antioxidant care întârzie îmbătrânirea pielii.
De assmenea, exact din coajă este extras un ulei esenţial preţios, care combate anxietatea şi insomnia, vindecă acneea şi seboreea, previne vergeturile, mai ales în timpul sarcinii, este emolient, purifică şi stimulează metabolismul.
Pulpa mandarinelor conţine vitamina A, vitamine din grupul B şi, mai ales, vitamina C, care luptă împotriva răcelii, protejează membranele mucoase şi capilarele, combate ridurile, deschide la culoare pielea şi menţine creierul receptiv, alert şi agil. În plus, vitamina P este un mare aliat împotriva retenţiei de apă, favorizând diureza; bromul este un sedativ eficient pentru sistemul nervos, favorizează relaxarea şi somnul, iar fibrele ajută la menţinerea sănătăţii intestinelor şi combate constipaţia.
Potrivit cercetătorilor de la National Institute of Fruit Tree Science din Japonia, mandarinul ar avea proprietăţi antitumorale: un pahar de suc pe zi ar putea contracara debutul cancerului hepatic şi proteja inima. Unele studii australiene susţin că o alimentaţie bogată în portocale şi mandarine ar ajuta la reducerea riscului de cancer la nivelul tractului digestiv, precum şi riscul de a avea accidente vasculare cerebrale.
Cum trebuie conservate mandarinele?
Afară din frigider, aceste fructe pot rezista până la o săptămână, într-un loc rece şi uscat, având grijă să nu se strice una de la cealaltă. În timp ce, în frigider, ele trebuie sigilate într-o pungă de hârtie şi depozitate în compartimentul de fructe, menţinându-şi astfel neschimbate atât proprietăţile, cât şi parfumul, chiar şi până la 10 zile.
Sunt excelente de consumat proaspete, abia decojite, sau ca ingredient de bază pentru conserve, gemuri; coaja poate fi utilizată pentru a prepara bomboane, siropuri şi lichioruri, sau poate fi acoperită cu ciocolată neagră topită, însă, ea mai poate fi pusă şi în ceai, în bucăţi mici.
De bune sunt bune şi, un pic asemănător cireşelor, o mandarină o atrage pe cealaltă, dar aveţi grijă să nu abuzaţi! Consumul mandarinelor ar trebui evitat în cazul celor care suferă de reflux gastroesofagian, esofagită, sau hernie hiatală, deoarece aceste fructe pot provoca iritarea mucoasei esofagului şi arsuri la stomac. Pentru cei care iau medicamente anti-aciditate este recomandat să se aştepte cel puţin 3 ore între consumul acestora şi consumul de mandarine.
Citricele, constituind o sursă importantă de vitamine şi minerale, au făcut în mod firesc deliciul oamenilor, vreme de sute de ani. Plantele din grupul citricelor sunt arbuşti fructiferi, dintre care cei mai răspândiţi ca plante de interior sunt lămâiul, mandarinul şi portocalul.
În Feng Shui (geomanţie chinezească, n.r.), Citrus reticulata este recunoscut drept micul pom aducător de prosperitate, abundenţă şi noroc.
Mandarinii sunt pomi fructiferi mici, uneori cu ţepi, cu ramuri zvelte şi frunze mereu verzi, în formă de lance. Frunzele nu sunt trifoliate, dar peţiolul are o dungă subţire. Coroana mandarinului este mai curând bogată, rotundă, simetrică decât deschisă, şi are nevoie numai rareori de tăieri pentru formarea sa armonioasă.
Florile albe apar în martie şi aprilie şi sunt foarte parfumate, atrăgând de obicei albinele. Fructul portocaliu al mandarinului este zemos, dulce şi uşor de decojit; dimensiunile sale sunt de 5,1 - 10,2 cm în diametru, iar, în interior, are secţiuni divizate.
Creşte şi se dezvoltă rapid, ajungând la o înălţime de maximum doi metri. Produce fructe numeroase şi emană un miros proaspăt, de citrice.
Mandarinii încep să fructifice la 3-4 ani după altoire. Citricele nu se mai coc după ce au fost culese, aşa că fructele trebuie lăsate în pom până când sunt complet coapte.
Există mai multe varietăţi:
Clementinele (cele mai cunoscute), Cleopatra (folosită ca portaltoi) de origine indiană, Dancy (cea mai vândută mandarină din Florida, SUA), Ponkan (varietate cu fruct mai mare, nu foarte acid), Changsha (poate varietatea cea mai rezistentă la frig dintre toate citricele), Satsuma de origine japoneză şi Tangerine de origine marocană.
Proprietăţile mandarinelor
Mandarinele, bogate în apă, minerale, zaharuri simple şi vitamine, au un semnificativ aport de energie, sunt calorice într-o măsură mare (deci, nu exageraţi cu consumul acestora dacă ţineţi la siluetă!): conţin 72 kcal la fiecare 100 de grame. În coajă, este prezentă o cantitate substanţială de limonen, un principiu antioxidant care întârzie îmbătrânirea pielii.
De assmenea, exact din coajă este extras un ulei esenţial preţios, care combate anxietatea şi insomnia, vindecă acneea şi seboreea, previne vergeturile, mai ales în timpul sarcinii, este emolient, purifică şi stimulează metabolismul.
Pulpa mandarinelor conţine vitamina A, vitamine din grupul B şi, mai ales, vitamina C, care luptă împotriva răcelii, protejează membranele mucoase şi capilarele, combate ridurile, deschide la culoare pielea şi menţine creierul receptiv, alert şi agil. În plus, vitamina P este un mare aliat împotriva retenţiei de apă, favorizând diureza; bromul este un sedativ eficient pentru sistemul nervos, favorizează relaxarea şi somnul, iar fibrele ajută la menţinerea sănătăţii intestinelor şi combate constipaţia.
Potrivit cercetătorilor de la National Institute of Fruit Tree Science din Japonia, mandarinul ar avea proprietăţi antitumorale: un pahar de suc pe zi ar putea contracara debutul cancerului hepatic şi proteja inima. Unele studii australiene susţin că o alimentaţie bogată în portocale şi mandarine ar ajuta la reducerea riscului de cancer la nivelul tractului digestiv, precum şi riscul de a avea accidente vasculare cerebrale.
Cum trebuie conservate mandarinele?
Afară din frigider, aceste fructe pot rezista până la o săptămână, într-un loc rece şi uscat, având grijă să nu se strice una de la cealaltă. În timp ce, în frigider, ele trebuie sigilate într-o pungă de hârtie şi depozitate în compartimentul de fructe, menţinându-şi astfel neschimbate atât proprietăţile, cât şi parfumul, chiar şi până la 10 zile.
Sunt excelente de consumat proaspete, abia decojite, sau ca ingredient de bază pentru conserve, gemuri; coaja poate fi utilizată pentru a prepara bomboane, siropuri şi lichioruri, sau poate fi acoperită cu ciocolată neagră topită, însă, ea mai poate fi pusă şi în ceai, în bucăţi mici.
De bune sunt bune şi, un pic asemănător cireşelor, o mandarină o atrage pe cealaltă, dar aveţi grijă să nu abuzaţi! Consumul mandarinelor ar trebui evitat în cazul celor care suferă de reflux gastroesofagian, esofagită, sau hernie hiatală, deoarece aceste fructe pot provoca iritarea mucoasei esofagului şi arsuri la stomac. Pentru cei care iau medicamente anti-aciditate este recomandat să se aştepte cel puţin 3 ore între consumul acestora şi consumul de mandarine.
Citricele, constituind o sursă importantă de vitamine şi minerale, au făcut în mod firesc deliciul oamenilor, vreme de sute de ani. Plantele din grupul citricelor sunt arbuşti fructiferi, dintre care cei mai răspândiţi ca plante de interior sunt lămâiul, mandarinul şi portocalul.
În Feng Shui (geomanţie chinezească, n.r.), Citrus reticulata este recunoscut drept micul pom aducător de prosperitate, abundenţă şi noroc.
Comentarii
Trimiteți un comentariu